Pe 15 august 2025, în comuna Aninoasa din Gorj are loc, așa cum am mai anunțat, marele eveniment cultural „Hora de la Aninoasa”, o sărbătoare a portului popular, a ceramicii autentice, a tradițiilor oltenești și a celebrei picturi „Hora de la Aninoasa” semnată de Theodor Aman. Evenimentul include „Parada oltenească a vâlnicelor, opregelor, cămășilor și ulcelelor”, recital folcloric, atelier de modelaj și pictură pe lut, șezătoare și Hora Satului Sterpoaia. În preambulul acestei zile, am lansat „Parada oltenească online Hora de la Aninoasa”, o campanie deschisă tuturor oamenilor care iubesc tradiția, portul popular și frumusețea satului de odinioară. Oltenii sunt invitați să participe cu fotografii și mărturii despre hora satului, costumele și piesele ceramice moștenite, devenind protagoniștii următoarelor episoade. Astăzi, Adina Andrițoiu ne aduce EPISODUL 3 al paradei online. Gorjeancă din neam de dascăli de pe Valea Gilortului, jurnalistă, promotoare a culturii tradiționale, Adina ne face bucuria să ni se alăture în acest demers de păstrare a tradițiilor, purtând cu mândrie costumul popular primit de la bunica sa, iar povestea acestuia ne-o prezintă aici:
Hai la Horă! … Este un îndemn care nu mă prea atrăgea în copilărie și adolescență, eu fiind „fată crescută la oraș”. Mergeam la țară în vacanțe, pe Valea Gilortului, și atunci o auzeam mereu pe bunica povestind despre frumusețea horelor de la sat și entuziasmul pe care îl stârneau printre cei tineri. „Numai taică-tu nu vroia să meargă la horă! Stătea toată ziua cu cărțile, se ascundea în pod și citea”, spunea cu năduf bunica, chiar după mulți ani de la acele întâmplări. Și, ca semn că trebuia să am și eu niște amintiri din acea perioadă, mi-a dat vâlnicul ei, roșu, frumos, din lână, pe care îl purtase în tinerețe, dar pe care îl păstra cu grijă într-un dulap. „Ce să fac eu cu el?”, m-am întrebat. „Să te îmbraci și tu la serbări”, îmi zicea bunica. Doamne, numai în așa ceva nu mă îmbrăcasem! La 15-16 ani nu-ți prea dorești să atragi atenția în felul ăsta, atunci când ești în oraș și tendințele modei merg spre blugi, moda hippie și tot felul de croiuri făcute după revista Neckermann… Trăitorii acelor vremi știu despre ce vorbesc! Mamare a plusat: „Îi dau unei femei din sat să îți coase poale și ie!”. Așa că m-am ales cu toate aceste piese, pe care le-am lăsat o vreme în dulap, apoi le-am redescoperit ca fiind vii și pline de amintiri, în urmă cu vreo zece ani. Am început să le privesc altfel și chiar mi-am luat inima în dinți să le port, la evenimentele pe care le organizam la Centrul Brâncuși. Surpriza a fost să văd că erau foarte apreciate și că din ce în ce mai multă lume și-ar fi dorit astfel de piese de îmbrăcăminte. Uite că dorința bunicii a făcut un salt peste aproape jumaʹ de secol și acum chiar pot să îi mulțumesc din toată inima. Viața a mers înainte cu de toate și lucrurile s-au așezat în așa fel că acum, la pensie, eu și soțul locuim în satul Groșerea, comuna Aninoasa, la doi kilometri de locul unde a trăit bunica și unde își are originea și vâlnicul de care vorbim. Socrii, originari din Groșerea și Bibești, au fost profesori la școala de la Groșerea, astfel că totul se închide într-un surprinzător cerc al vieții. Deci, suntem pe Valea Gilortului, cu satele Aninoasa, Groșerea, Pârâu (fost Valea lui Câine, unde s-a născut și a locuit bunica). Ultimele două sate au fost și ele comune odată, înainte de reforma administrativă din 1968. Asta, ca să vă dați seama că nu erau niște cătune amărâte, ci așezări cu mulți locuitori. Bunica fusese învățătoare, fiică de învățător, bunicul preot, iar întâlnirile și serbările din zonă adunau când la o școală, când la alta, zeci de dascăli care animau viața culturală a satului. Nu mai spun că, pe atunci, se preda lucrul manual în școli, iar fetele și femeile învățau să coase și să își facă singure costumele, în special pe cele de sărbătoare. Povestea bunica despre faptul că exista o adevărată întrecere între fete, care vine cu modele mai frumoase, mai noi, mai puțin cunoscute. Nimeni nu scotea cămașa la care lucra înainte de Paști, de teamă să nu îi fie furat modelul. Cu toate astea, astfel de modele de cusături, de altițe, de cămăși se „plimbau” și erau preluate cam prin toată zona. Vâlnicul, fiind din lână, gros și greu, se purta în anotimpul rece, iar vara se purtau șoarțele sau foile, cum le spunea bunica. Mai pe înțeles, este vorba de catrințe sau oprege, două piese dreptunghiulare înguste, țesute în război, care se legau în talie, în față și în spate, peste poalele din pânză albă tivite cu model roșu. Cu mulți ani în urmă, când am văzut tabloul lui Theodor Aman, „Hora de la Aninoasa”, am avut sentimentul acela de ceva familiar, de atmosfera satului gorjenesc, nu oltenesc, ci mai cald și mai viu, al satului în care îmi petreceam vacanțele. Mă cam încurcau costumele bărbaților, dar în rest totul mă ducea cu gândul la Aninoasa de pe Valea Gilortului. Și am văzut vâlnicul și marama, care erau atât de asemănătoare cu ceea ce aveam eu în dulap, de la bunica…Cu atât mai mult, acum, mă bucur nespus să aflu că cineva dorește să reînvie „Hora de la Aninoasa”, cea care l-a inspirat pe marele pictor român, oltean de-al nostru de la Craiova, în celebrul tablou. Știu că, de câțiva ani, a fost reînviată horă la Sterpoaia, sat care aparține tot de comuna Aninoasa, prin străduința și ambiția unei fiice a satului și m-am bucurat să aflu că, din acest an, se implică și autoritățile locale. Chiar era momentul potrivit să se dea o amploare mai mare acestui eveniment, pentru a deveni un punct de reper în programul manifestărilor culturale locale și mă bucur să mă prind și eu, de acum, în „Hora de la Aninoasa”.
Mult succes organizatorilor, mult succes Aura Stoenescu în demersul de documentare a poveștii frumosului tablou al lui Theodor Aman!
PROGRAMUL EVENIMENTULUI – 15 august 2025, Aninoasa, Gorj
📍 Ora 10:00 – Părculețul Comunei Aninoasa
- Parada oltenească a vâlnicelor, opregelor, cămășilor și ulcelelor
- Recital folcloric – Invitat special: Ileana Greculescu
- Atelier de modelaj și pictură pe lut
📍 Ora 17:00 – punctul „La Povarnă”, sat Sterpoaia
- Șezătoare tradițională
- Hora Satului Sterpoaia (reînviată în 2015 de fiica satului, Maria Dănescu)
Hai și tu în #HoraDeLaAninoasa!
📸 Până atunci, parada oltenească online continuă! Trimite-ne fotografii cu costumele tale populare și cu ulcelele/ulcioarele pe care le găsești prin gospodărie, ce se aseamănă cu piesele tradiționale din pictura lui Aman, „Hora de la Aninoasa”. Spune-ne povestea lor și a satului tău din Oltenia! Astfel, vei contribui la perpetuarea tradițiilor, devenind protagonistul unuia dintre următoarele episoade.
📧 aura_stoenescu@yahoo.com
📲 WhatsApp: 0766 314 582 (Aura Stoenescu)
🎉 Te așteptăm și pe 15 august, la Aninoasa, în costumul popular, cu ulcica/ulciorul, cu zâmbet, tradiție și bucuria întâlnirii în #HoraDeLaAninoasa – sărbătoarea oltenească a anului!
La final, să admirăm, în detaliu, minunatele piese de costum popular primite de Adina Andrițoiu de la bunica sa, pe care le poartă cu mândrie la evenimentele culturale la care participă:
